joi, 17 martie 2016

Recenzie~Insurgent (Divergent #2) de Veronica Roth


 Despre: O alegere devine un sacrificiu
Un sacrificiu devine o pierdere
O pierdere devine o povara
O povara devine o batalie
O singura alegere te poate distruge
O tulburatoare poveste de iubire, plina de rasturnari de situatie, cu decizii sfasietoare si dezvaluiri emotionante ale naturii umane...

  Intr-un Chicago distopic, unde tinerii care au implinit varsta de saisprezece ani sunt obligati sa aleaga una dintre cele cinci factiuni, careia ar trebui sa-i fie devotati pentru tot restul vietii, Tris Prior continua sa-i salveze pe cei pe care ii iubeste si pe ea insasi, in timp ce cauta raspunsuri la intrebari sfasietoare despre durere si iertare, identitate si loialitate, politica si iubire.
  Pentru Tris, ziua initierii ar fi trebuit sa reprezinte o victorie si sa fie sarbatorita alaturi de cei din factiunea aleasa; in schimb, ziua se sfarseste cu orori de nedescris. Razboiul bate la usa, in timp ce conflictele dintre factiuni si ideologii se extind cu repeziciune. Si in vremuri de razboi, se formeaza tabere, se dezvaluie secrete, iar alegerile devin irevocabile si dure. Transformata de propriile sale decizii, dar si de durerea sufleteasca si de sentimentul de vinovatie, Tris trebuie sa-si accepte Divergenta, chiar daca nu stie ce ii rezerva viitorul.

  Multumesc mult de tot Libris, pentru acest exemplar si pentru increderea acordata. Cartea poate fi comandata de aici, la sectiunea beletristica la un pret super bun, cu transportul gratuit si un semn de carte frumos realizat.
  Parerea mea: Dupa ce am terminat Divergent pot spune ca am ramas fara aer simtind nevoia de a incepe cat mai repede urmatorul volum, autoarea ma lasase in suspans, astfel le-am cerut colaboratorilor blogului Insurgent, acestia mi-au trimis cartea si am avut ocazia de a continuia calatoria in minunata lume creata de Veronica Roth.
 Cartea s-a dovedit a fi o lectura surprinzatoare, captivanta si impresionanta, scenele ce se completeza intr-un mod placut, trecand de la actiune la romance si clipe tensionate. Personajele sunt din ce in ce mai bine conturate -capata noi trasaturi- cu caractere puternice insa unele alegeri facute de acestea mi se par pur si simplu ilogice, conduse de inima si impulsurile de moment. Tris devine mult mai puternica, o adevarata Neinfricata ce traieste pentru a-si razbuna moartea parintilor, ea incearca sa se vindece in urma pierderilor suferite, a alegerilor teribile si a provocarilor din volumul precedent insa devine egoista si isi asuma riscuri stupide fiind nevoita sa fie salvata de fiecare data un comportament demn de vechea Beatrice. Iar Four (Tobias) este urmarit de o serie de amintiri din copilarie  incercand sa se lupte cu proprii demoni si devine inchis, mi s-a parut ca prezenta sa in carte a fost destul de diminuata si a constat in interventii scurte. Relatia dintre cei doi a devenit destul de distantata desi m-as fi asteptat sa functioneze ca o echipa, sa se sprijine si sa colaboreze in schimb au aparut tradari venite din partea amandurora prin deciziile luate. Actiunea continua sa fie la fel de palpitanta, Veronica nu ne-a dezamagit nici de acesta data din acest punct e vedere. Ce nu mi-a placut la acest volum a fost prezenta unor secvente ce nu au fost bine conturate si m-au indus putin in ceata, mi-ar fi placut sa fie mai detaliate acele fragmente. Si de aceasta data Insurgent  m-a lasat cu dorinta de a termina seria, desi stiu cateva detalii din urmatorul roman sper sa il cumpa si sa aflu cum se va sfarsi aceasta poveste. Va recomand din tot sufletul aceasta serie uimitoare, ce te tine ocupat pana la ultima pagina.

Citate: “Oamenii, tocmai am descoperit, sunt alcătuiti din straturi si straturi de secrete. Crezi că-i cunosti, că-i întelegi, dar motivele lor îti sunt întotdeauna ascunse, îngropate adănc în inimile lor. Nu-i vei cunoaste niciodata cu adevărat, însa, uneori, hotarăsti să ai încredere în ei.’’

“Cândva, am citit undeva că plânsul sfideaza orice explicatie știntifică. Lacrimile sunt menite numai pentru a lubrifia ochii. Nu exista niciun motiv real pentru glandele lacrimale să produca în exces lacrimi la comanda sentimentelor.
Cred că plăgem pentru a elibera componentele animalice din noi fără să ne pierdem umanitatea, deoarece în mine exista o bestie care mărâie si mormăie si se încordează spre libertate, spre Tobias si, mai presus de orice, spre viată.”

“Amândoi purtăm în noi însine războiul. Uneori, ne tine în viată. Alteori, amenintă să ne distrugă.”

“-Daca te mai pui vreodată, fără niciun motiv, în pericol, tu n-ai să fii nimic altceva decat o Neînfricată ahtiata dupa adrenalina, în căutarea unei doze, iar eu n-o să te mai ajut!
Scuipă cuvintele cu amărăciune.
-Eu o iubesc pe Tris Divergenta, care ia decizii fără să tina cont de loialitatea fată de facțiune, si care nu e niciun arhetip factional. Dar Tris care încearcă din răsputeri să se distruga… pe aceasta n-o pot iubi.
Îmi vine să tip. Nu fiindcă sunt supărată, ci fiindcă mă tem că are dreptate.”

Nota: 3.50/5


Trailer:

Un comentariu:

  1. Se pare că ți-a plăcut mai mult decât mi-a plăcut mie și mă bucur. :D Mie una mi-ar fi plăcut să fie mai multe scene între Tris și Tobias, pentru că în Divergent am regăsit atâteeea și m-au lăsat cu sufletul la gură. Aici, cum ai zis și tu, s-au distanțat puțin și nu i-am mai văzut atât de legați unul de celălalt. Nici eu n-am citit al treilea volum, dar sper ca tu să o faci cât mai curând, acum cât încă ești "entuziasmată" să vezi ce se mai întâmplă. Lecturi plăcutee și o zi relaxantă! >:D<

    RăspundețiȘtergere